Pe 14 august 1916 România avea să decidă intrarea în primul război mondial.

S-au dus negocieri interne și externe foarte grele, urmate de o hotărâre istorică care urmărea ca principal obiectiv alipirea Ardealului și Bucovinei, teritorii locuite majoritar de către români.

La acel moment inițiativa pe frontul de luptă aparținea Germaniei și Austro-Ungariei. Aliații aveau nevoie disperată de aportul țării noastre, de deschiderea unui nou front de luptă.

Până atunci țarul Rusiei s-a opus vehement asumării oricăror obligații către români, un ghimpe puternic de nestrăbătut în calea expansiunii Rusiei spre mările calde ale Europei.

Amânarea deciziei României s-a realizat datorită lipsei de pregătire și tehnică militară din anul 1914, datorită neasumării unui angajament ferm din partea aliaților, dar mai ales datorită unor neînțelegeri interne cu privire la direcția de politică externă de urmat. Carol I, ce avea să se stingă din viață ulterior, s-a opus ferm intrării în război datorită unor angajamente secrete pe care acesta și le luase față de Germania și Austro-Ungaria.

României i s-a promis la acel moment tehnică militară și ajutor armat din partea Imperiului Țarist.

Pornind de la aceste promisiuni pe data de 14 august 1916 regele Ferdinand lansa proclamația către armată și în care se precizau în clar obiectivele: „unirea Româniilor de pe cele două părți ale Carpaților și eliberarea de sub stăpânirea străină pe frații noștri de peste munți și din plaiurile Bucovinei”.

România declara război ocupantului Austro-Ungar și trecea Carpații. Pe 1 decembrie 1918, după grele momente în existența Regatului Român și pierderi umane colosale, la Alba Iulia se proclama Unirea Transilvaniei cu Țara. Un moment istoric decisiv care avea să ducă la o Românie așa cum o știm noi astăzi. Mai devreme în același an de grație 1918, Bucovina și Basarabia aveau să decidă același lucru.

Această construcție statală ce cuprinde pe toți românii avea să se destrame parțial în anul 1940, atunci când Germania și Rusia aveau să se înfrupte din teritoriul românesc, lăsând în 1945 Cadrilaterul la Bulgaria, iar Nordul Bucovinei și Basarabia la Rusia.

În anul 2018, pe 27 martie, parlamentul României avea să voteze o declarație istorică prin care deschide calea reunirii cu Republica Moldova, recunoscând dreptul moldovenilor de a decide prin vot pașnic reîntoacerea la țara mamă.