Dezbatere in Parlamentul Romaniei:Reunirea celor două state româneşti în contextul alegerilor Parlamentare din Republica Moldova
Marţi, 25 noiembrie 2014, a avut loc în Parlamentul României în colaborare cu Centrul român pentru studii şi strategii, Centrul pentru Cultură, istorie şi Educaţie ca membră a platformei Unioniste Acţiunea 2012 şi Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor din Parlamentul României, o dezbatere cu tema: Reunirea celor două state româneşti în contextul alegerilor prezidenţiale din România şi a celor parlamentare din Republica Moldova.
Prezent la dezbatere, expertul german Anneli Ute Gabany a declarat că a existat o reticienţă a Germaniei pe problematica Reunirii în anii imediaţi următori după căderea URSS, dar că alegerea preşedintelui Klaus Johannis va duce cu siguranţă la îmbunătăţirea dialogului româno-german pe această problematică.
Reprezentanţii platformei Unioniste Acţiunea 2012 şi a organizaţiei Tinerii Moldovei, în calitate de factori activi ai societăţii civile, au declarat prin reprezentanţii prezenţi Lulea Marius Dorin, George Simion şi Dinu Plângău, că în momentul de faţă clasa politică de la Chişinău nu arată şi prin fapte că este una pro-europeană. Ei au acuzat politicienii moldoveni de un dublu sau chiar triplu discurs, comunicarea către Bruxelles, Moscova sau pe plan intern diferind în funcţie de interese. Au fost aduse în discuţie cedarea a importante active strategice către companii ruseşti chiar în momente în care finanţările europene erau la cote foarte înalte. S-a exemplificat acest lucru prin cedarea aeroportului din Chişinău, cedarea Băncii de Economii. S-a amintit şi de încercările actuale de predare a căilor ferate ale Republicii Moldova, un obiectiv de siguranţă naţională.
Legat de livrarea de gaze din România către Republica Moldova a fost criticată atitudinea Chişinăului ce a refuzat oferta românească, deşi aceasta era mai avantajoasă financiar. Pe de altă parte decizie este tot una politică datorită faptului că acţionarul principal al reţelei de distribuţie de gaz este chiar direcţia externă a Gazprom.
Petrişor Peiu, în calitate de specialist din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre, a prezentat o analiză economică a Reunirii şi arată foarte clar că aceasta va aduce numeroase beneficii financiare, fiind singura care poate asigura o creştere economică mai mare de 5%, absolut necesară pentru reducerea decalajelor faţă de Uniunea Europeană.
Sociologul Dan Nicu a prezentat situaţia partidelor înainte de alegeri. El a susţinut că ultimele sondaje arată o diferenţă sensibilă de doar câteva procente între forţele pro-ruse şi cele pro-europene, considerând că prezenţa la vot este una foarte importantă. Legat de posibilele mişcări de stradă el a subliniat că în mod natural cele pro-ruse nu pot exista deoarece acest segment al populaţiei nu este unul foarte activ şi că experienţa ultimilor 25 de ani a arătat că doar forţele pro-româneşti pot mobila active importante. În aceste condiţii orice manifestare de stradă în vederea destabilizării nu se poate realiza decât cu ajutorul unor factori şi instigatori externi. A reamintit el aici şi de zecile de arestări de cetăţeni ruşi veniţi special în Republica Moldova pentru astfel de procese doar în ultimile luni.
Analistul militar Generalul Constantin Degeratu a subliniat că presiunea Rusiei va creşte iar ea va deveni şi mai agresivă în condiţiile în care forţele occidentale nu identifică momentul oportun pentru o reacţie corespunzătoare. El a dat exemplul Germaniei care în al doilea război mondial nu a fost oprită la timp lucru care a determinat conflictul major care a urmat. Generalul Constantin Degeratu a afirmat că Rusia nu se va opri decât dacă va fi oprită. El a subliniat şi slăbiciune est-Europeană a NATO şi dată de către Ungaria, existând posibilitatea ca articolul 5 să nu se aplice datorită lipsei unui consens.
Deputatul Mihai Aurelian a criticat puterea dar şi clasa politică de la Bucureşti că se limitează la declaraţii şi nu face un plan concret şi public în puncte ce trebuiesc atinse pentru ca dezideratul Reunirii să fie înfăptuit. A confirmat acesta că există consens în direcţia Reunirii dar ceea ce lipseşte este un plan politic prin care obiectivul să fie îndeplinit. A făcut şi o paralelă cu perioada 1859, considerând că nici atunci clasa politică nu părea a fi pregătită şi cu toate acestea s-a reuşit punerea fundaţiilor noului stat român modern. El a adăugat că rolul societăţii civile este mai adânc decât se vede şi asta pentru că politicienii vin şi pleacă.
Analistul George Scarlat a arătat că Germania nu are o poziţie anti-unionistă şi că unele gesturi reţinute ale acesteia au fost greşit interpretate. De asemenea a spus că nu trebuie confundate poziţiile unor oficiali germani cu cele ale statului German.
Lasă un răspuns